Populaþie - demografie
Populaþie, demografie. În localitãþile cuprinse în teritoriul Valea Mostiștei, in 2011, se înregistra o populaþie totalã de 57.042 de locuitori, distribuitã în 15 comune ºi un oraº mic, conform datelor statistice furnizate de Direcþia Judeþeanã de Statisticã a judeþului Cãlãrași. În ceea ce priveºte densitatea populaþiei la nivelul teritoriului, calculatã pe baza datelor din anul 2011, aceasta este în medie de 45,3 loc./km2, cu mult sub media calculatã la nivelul judeþului Cãlãrași. Un element specific microregiunii Valea Mostiștei îl constituie componenta multietnica a populației si existența unui numar mare de persoane apartinand categoriilor vulnerabile, rromi, aflate in situație de risc de excluziune sociala si economica. Cel putin 10% din populatia teritoriului sunt de etnie rroma (madr.ro). Acesti indicatori demonstreazã cã se asigura masa critica necesarã din punct de vedere al numãrului de locuitori.
Dinamica populaþiei .Teritoriul Valea Mostiștei are, la nivelul anului 2011, o structurã demograficã specificã zonelor de câmpie, cu o populaþie în scãdere ºi îmbãtrânitã. Din totalul populaþiei, 72% reprezintã populaþie între 0-60 de ani, iar restul de 28% populaþia îmbãtrânitã, cu vârste de peste 60 de ani. Dinamica populaþiei teritoriului evidențiazã o scãdere constantã începând cu 2002, perioadã în care s-a pierdut cca. 9 % din populaþie. Datele mai sus mentionate atrag atenția și asupra unor riscuri privind dinamica inregistratã cu posibile influențe adverse, in procesul de programare si implementare a strategiei.
Populaþia activã ºi inactivã. Potrivit datelor statistice disponibile, la nivelul anului 2011, la nivelul teritoriului, din totalul de 57.042 de locuitori, se înregistra un numãr de 19.467 de persoane active - cuprinzând aici atât persoanele care desfãºurau o activitate economicã retribuitã, cât ºi populaþia aflatã în cãutarea unui loc de muncã, incluzând salariaþii, muncitorii independenþi, dar ºi ºomerii sau tinerii în cãutarea primului loc de muncã.Trebuie menționat cã dezechilibrul în structura pe vârste determinat de scãderea natalitãþii ºi de fenomenul de migraþie al populaþiei tinere are influenþe sociale majore asupra raportului dintre numãrul persoanelor active ocupate ºi cele întreþinute ºi inactive, mai ales în ultimii ani, pentru care nu sunt disponibile date statistice relevante. Din analiza datelor privind populaþia ocupatã, pe sexe ºi statut profesional, la recensãmântul din 2002, reiese faptul cã, la nivelul teritoriului, cel mai mare numãr de persoane active erau salariaþi (cca. 50 % din totalul persoanelor ocupate). Celelalte categorii care înregistrau un numãr semnificativ al populaþiei erau lucrãtori pe cont propriu (cca. 21 % din persoanele ocupate) și alte 10 % lucrãtori în gospodãria proprie. Categoria de persoane ocupate ca patroni/ întreprinzãtori privați contabiliza puțin peste 1% din totalul celor ocupate. Numãrul șomerilor neindemnizați era de peste 78% în perioada 2012-2014, însã la nivelul anului 2015 numãrul acesta a scãzut cu cca. 10 procente. Aceastã diferențã s-a transferat în procentul șomerilor indemnizați, care a crescut pânã la 39 %. Numãrul femeilor șomereeste mai mult decât dublu fațã de anul 2013 și cu peste 1000 de persoane mai mare decât în 2012.Evoluția numãrului de șomeri din perspectiva nivelului de educație evidențiazã în perioada de crizã o creștere a numãrului de șomeri cu studii medii și studii superioare. De asemenea, pentru 2013, numãrul șomerilor cu vârste cuprinse între 35-45 de ani și peste este în creștere comparativ cu anii precedenți - cu aproximativ 4 și respectiv 2 procente. Situația este explicabilã și din perspectiva nivelului educațional al populației din teritoriu conform recensãmântului din 2011: aproximativ 30% din populație sunt absolvenți ai ciclului primar ca nivel maxim de educație și alte 30% au absolvit nivelul gimnazial, în vreme ce numai 1,6% din populația zonei absolvise învãțãmântul superior. Dupã 2011 calitatea nivelului educațional al populației din teritoriului urmãrește tendințele în scãdere de la nivel național, ceea ce conduce la o slabã capacitate de a obține un loc de muncã.