logo_galvm   logo_leader logo_pndr
 

Populație - demografie

Populație, demografie. În localitățile cuprinse în teritoriul Valea Mostiștei, in 2011, se înregistra o populație totală de 57.042 de locuitori, distribuită în 15 comune și un oraș mic, conform datelor statistice furnizate de Direcția Județeană de Statistică a județului Călărași. În ceea ce privește densitatea populației la nivelul teritoriului, calculată pe baza datelor din anul 2011, aceasta este în medie de 45,3 loc./km2, cu mult sub media calculată la nivelul județului Călărași. Un element specific microregiunii Valea Mostiștei îl constituie componenta multietnica a populației si existența unui numar mare de persoane apartinand categoriilor vulnerabile, rromi, aflate in situație de risc de excluziune sociala si economica. Cel putin 10% din populatia teritoriului sunt de etnie rroma (madr.ro).  Acesti indicatori demonstrează că se asigura masa critica necesară din punct de vedere al numărului de locuitori.

Dinamica populației .Teritoriul Valea Mostiștei are, la nivelul anului 2011, o structură demografică specifică zonelor de câmpie, cu o populație în scădere și îmbătrânită. Din totalul populației, 72% reprezintă populație între 0-60 de ani, iar restul de 28% populația îmbătrânită, cu vârste de peste 60 de ani. Dinamica populației teritoriului evidențiază o scădere constantă începând cu 2002, perioadă în care s-a pierdut cca. 9 % din populație. Datele mai sus mentionate atrag atenția și asupra unor riscuri privind dinamica inregistrată cu posibile influențe adverse, in procesul de programare si implementare a strategiei.

Populația activă și inactivă. Potrivit datelor statistice disponibile, la nivelul anului 2011, la nivelul teritoriului, din totalul de 57.042 de locuitori, se înregistra un număr de 19.467 de persoane active - cuprinzând aici atât persoanele care desfășurau o activitate economică retribuită, cât și populația aflată în căutarea unui loc de muncă, incluzând salariații, muncitorii independenți, dar și șomerii sau tinerii în căutarea primului loc de muncă.Trebuie menționat că dezechilibrul în structura pe vârste determinat de scăderea natalității și de fenomenul de migrație al populației tinere are influențe sociale majore asupra raportului dintre numărul persoanelor active ocupate și cele întreținute și inactive, mai ales în ultimii ani, pentru care nu sunt disponibile date statistice relevante. Din analiza datelor privind populația ocupată, pe sexe și statut profesional, la recensământul din 2002, reiese faptul că, la nivelul teritoriului, cel mai mare număr de persoane active erau salariați (cca. 50 % din totalul persoanelor ocupate). Celelalte categorii care înregistrau un număr semnificativ al populației erau lucrători pe cont propriu (cca. 21 % din persoanele ocupate) și alte 10 % lucrători în gospodăria proprie. Categoria de persoane ocupate ca patroni/ întreprinzători privați contabiliza puțin peste 1% din totalul celor ocupate. Numărul șomerilor neindemnizați era de peste 78% în perioada 2012-2014, însă la nivelul anului 2015 numărul acesta a scăzut cu cca. 10 procente. Această diferență s-a transferat în procentul șomerilor indemnizați, care a crescut până la 39 %. Numărul femeilor șomereeste mai mult decât dublu față de anul 2013 și cu peste 1000 de persoane mai mare decât în 2012.Evoluția numărului de șomeri din perspectiva nivelului de educație evidențiază în perioada de criză o creștere a numărului de șomeri cu studii medii și studii superioare. De asemenea, pentru 2013, numărul șomerilor cu vârste cuprinse între 35-45 de ani și peste este în creștere comparativ cu anii precedenți - cu aproximativ 4 și respectiv 2 procente. Situația este explicabilă și din perspectiva nivelului educațional al populației din teritoriu conform recensământului din 2011: aproximativ 30% din populație sunt absolvenți ai ciclului primar ca nivel maxim de educație și alte 30% au absolvit nivelul gimnazial, în vreme ce numai 1,6% din populația zonei absolvise învățământul superior. După 2011 calitatea nivelului educațional al populației din teritoriului urmărește tendințele în scădere de la nivel național, ceea ce conduce la o slabă capacitate de a obține un loc de muncă.