logo_galvm   logo_leader logo_pndr
 

Prezentarea principalelor caracteristici geografice

 
Amplasarea teritoriului si vecinatati. 

Microregiunea Valea Mostiștei este situată în regiunea de nord-vest a județului Călărași, în imediata vecinătate a județelor Ilfov la vest și Ialomița la nord, iar la sud Bulgaria. Microregiunea se află aproximativ la jumătatea distanței între București si Călărași, adică cca. 50 de km, legătura cu municipiul București putându-se realiza atât pe calea ferată București - Constanța și București - Oltenița pentru partea vestică a teritoriului, iar traficul rutier pe Autostrada A2 București - Constanța și pe drumul național DN3 București - Călărași și București - Oltenița. Teritoriul se învecinează la nord cu localități aparținând județului Ialomița,iar la sud cu fluviul Dunărea. La est sunt amplasate comunele Dragoș-Vodă, Lupșanu, Ulmul si Dorobanțul, iar la vest comunele Fundeni, Frumușani, Șoldanu, Luica, Curcani si Mitreni, precum si orașul Budești. Prin felul in care este dispus acesta dovedește coerenta teritoriala si omogenitatea, factori care facilitează procesul de dezvoltare rurală in spiritul Pogramului LEADER. 


Relief

Microregiunea Valea Mostiștei este situată în plină Câmpia a Bărăganul Mostiștei (sau Bărăganul Sudic), ce face parte din partea sudică a Câmpiei Române. Relieful caracteristic este compus din Câmpia Mostiștei, Câmpia Lehliului și lunca Mostiștei (Câmpul Argovei), singurele neregularități reprezentându-le văile terasate, așa numitele crovuri, precum și movilele. Câmpia Bărăganul Mostiștei  prezintă o întindere netedă, acoperită cu un strat gros de loess (rocă sedimentară de origine eoliană, alcătuită dintr-un praf fin, de culoare galben-brună, prin care apa pătrunde relativ ușor), efect al evoluției sale geologice îndelungate ca bazin de sedimentare. Relieful are aspect plan, rareori existând zone mai înalte. 


Clima

Teritoriul microregiunii Valea Mostiștei aparține în totalitate sectorului cu climă continentală, specific Câmpiei Române. Regimul climatic general este omogen în tot cuprinsul teritoriului ca urmare a uniformității reliefului de câmpie. El se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații nu prea bogate, care cad mai ales sub forma de averse și prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice. În ce privește media anuală a temperaturii, aceasta se situează în jurul valorii de +11oC. Media temperaturii aerului în luna cea mai caldă (iulie) este de + 23oC, în timp ce în cea mai rece lună a anului (ianuarie), media este de +2oC. Precipitațiile atmosferice constituie un factor hotărâtor al stării de vegetație a plantelor și a producției agricole. Anual se înregistrează o cantitate de precipitații de cca. 503,6 mm. Umiditatea aerului, cu o medie anuală de 80%, are valori mai ridicate iarna și mai scăzute primăvara și vara. Dintre vânturile ce se resimt pe teritoriul microregiunii Valea Mostiștei, pot fi amintite: Crivatul austrul, baltaretul si suhoveiul. Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi amintite: poleiul, chiciura, înghețul și depunerile de gheață - în perioada de iarnă; pentru toamnă și primavară: bruma (care prezintă condiții favorabile de formare încă din a doua parte a lunii septembrie și primavara până în luna mai). Factorii de climă specifici teritoriului sunt in acelasi timp si factori de risc determinanți care trebuie luați in considerație atunci cand se analizează fezbilitatea inițiativelor antreprenoriale din agricultura.

Solurile

Din punct de vedere morfologic teritoriul este situat în Bărăganul Sudic, considerată cea mai importantă unitate morfologica a Câmpiei Române. Pământul constituie principala bogăție la care se raportează inițiativele antreprenoriale din acest teritoriu. Solurile sunt soluri zonale de stepă și au ca roci parentale loessul sau depozitele loessoide. Sunt bogate în humus, care atinge grosimi ce variază între 60-80 cm. Fiind afânate, se lucrează ușor, primesc și înmagazinează cantități de aer și de apă suficientă pentru dezvoltarea plantelor. Condițiile favorabile de sol și relief explică predominantul caracter cerealier al regiunii si influența acestora asupra domeniilor principale de activitate care se desfășoară in teritoriu.

Regimul hidrografic

Este reprezentat de râul Mostiștea, râu autohton al Câmpiei Române, cu o suprafață totală a bazinului hidrografic de peste 1700 km2. Lungimea totală este de 98 km, iar panta medie este de 1%, ceea ce face ca apa provenită din precipitații sau din stratul freatic să stagneze sub formă de bălți, aceasta prin amenajări având utilitate piscicolă și pentru irigații. De semnalat că văile Argova și Vânăta din Câmpul Argovei (ca și afluenții lor Cucuveanu și Milotina) sunt barate cu diguri, formând salbe de lacuri. Întregul bazin al Mostiștei are peste 100 de iazuri realizate prin mici baraje. Existenta râului Mostiștea si a bazinului sau hidrografic pe care se pliază microregiunea Valea Mostiștei constituie un element de identitate si de coerenta teritoriala cu puternice influențe pozitive patrimoniale din zestrea capitalului endogen regional. Cele 4 situri Natura 2000 aferente  teritoriului cumulează o suprafață totala de 128,95 km2.

Flora si fauna

Conform încadrării biogeografice, teritoriul Valea Mostiștei, se situează în regiunea de stepă. Flora și fauna sunt caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, fiind direct influențate de starea factorilor de mediu din microregiune și de acțiunile antropice. La nivelul microregiunii, majoritatea vegetației este reprezentată de culturi de cereale și de plante tehnice. Vegetația din zonă este caracterizată prin existența pădurilor de salcâm și stejar, a zăvoaielor de luncă alcătuite din salcie și plop. Fauna sălbatică din teritoriu este reprezentată de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de stepă și silvostepă ca: iepurele, potârnichea, prepelița, șoparla de iarba, șarpele, dihorul de stepă, nevastuica, șobolanul, ciocârlia, graurul, guguștiucul, porumbelul sălbatic, turturica, sturzul. În păduri a fost aclimatizat fazanul. Fauna pădurilor de câmpie este alcatuită din exemplare de căprior, cerb, jder de copac, mistreț, viezure, veverițe, câinele enot sau mangutul (Nyctereutes procynoides ussuriensis Matschie), ciocănitoare, bufnițe, porumbei gulerați, sticleți, fazani, melci. Fauna luncilor și lacurilor este reprezentată de vidră (lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes), becațina comună, lișita, rața sălbatică, melci, acvila, șoimul, lebăda. Peștii care populează apele lacurilor și bălților sunt: carasul, crapul, plătica, bibanul, șalăul și știuca. Bogația si diversitatea florei si a faunei induc un grad de atractivitate turistica teritoriului, creeaza elemente de identitate si omogenitate teritoriala, din punct de vedere al unor oportunități de agroturism, vânătoare, pescuit sportiv și de agrement.


Productia vegetala

Cerealele dețin ponderea cea mai mare în cadrul culturilor agricole de câmp. Porumbul se află pe locul întâi dintre cereale. Este cultura care se pretează cel mai bine condițiilor pedo-climatice și prin aplicarea masurilor agrotehnice în mod rațional s-ar obține producții foarte mari. Grâul, se află pe locul al doilea între cereale, fiind o cultură care se pretează foarte bine condițiilor naturale din zonă. Floarea soarelui este a treia cultura ca pondere în suprafață. Viticultura este o ramura care în ultimii ani, a înregistrat o dezvoltare cantitativă, dar nu și calitativă, fiind caracterizată în special prin producția de soiuri hibride. Pomii fructiferi se găsesc mai ales pe marginea arterelor de penetrație și în gospodăriile individuale. Speciile de pomi fructiferi din zona sunt: caisul, zarzărul, prunul, vișinul, mărul, nucul, gutuiul, parul, dudul, cireșul. Productia vegetala si cresterea animalelor constituie forta motrice a procesului de dezvoltare din mediul rural care asigura plus valoarea economica si sociala, oportunitatile ocupationale principale si un mod de viata adaptat specificului socio- cultural si economic local.