logo_galvm   logo_leader logo_pndr
 

Prezentarea principalelor caracteristici geografice

 
Amplasarea teritoriului si vecinatati. 

Microregiunea Valea Mostiștei este situat√£ în regiunea de nord-vest a județului C√£l√£rași, în imediata vecin√£tate a județelor Ilfov la vest și Ialomița la nord, iar la sud Bulgaria. Microregiunea se afl√£ aproximativ la jum√£tatea distanței între București si C√£l√£rași, adic√£ cca. 50 de km, leg√£tura cu municipiul București putându-se realiza atât pe calea ferat√£ București - Constanța și București - Oltenița pentru partea vestic√£ a teritoriului, iar traficul rutier pe Autostrada A2 București - Constanța și pe drumul național DN3 București - C√£l√£rași și București - Oltenița. Teritoriul se învecineaz√£ la nord cu localit√£ți aparținând județului Ialomița,iar la sud cu fluviul Dun√£rea. La est sunt amplasate comunele Dragoș-Vod√£, Lupșanu, Ulmul si Dorobanțul, iar la vest comunele Fundeni, Frumușani, Șoldanu, Luica, Curcani si Mitreni, precum si orașul Budești. Prin felul in care este dispus acesta dovedește coerenta teritoriala si omogenitatea, factori care faciliteaz√£ procesul de dezvoltare rural√£ in spiritul Pogramului LEADER. 


Relief

Microregiunea Valea Mostiștei este situat√£ în plin√£ Câmpia a B√£r√£ganul Mostiștei (sau B√£r√£ganul Sudic), ce face parte din partea sudic√£ a Câmpiei Române. Relieful caracteristic este compus din Câmpia Mostiștei, Câmpia Lehliului și lunca Mostiștei (Câmpul Argovei), singurele neregularit√£ți reprezentându-le v√£ile terasate, așa numitele crovuri, precum și movilele. Câmpia B√£r√£ganul Mostiștei  prezint√£ o întindere neted√£, acoperit√£ cu un strat gros de loess (roc√£ sedimentar√£ de origine eolian√£, alc√£tuit√£ dintr-un praf fin, de culoare galben-brun√£, prin care apa p√£trunde relativ ușor), efect al evoluției sale geologice îndelungate ca bazin de sedimentare. Relieful are aspect plan, rareori existând zone mai înalte. 


Clima

Teritoriul microregiunii Valea Mostiștei aparține în totalitate sectorului cu clim√£ continental√£, specific Câmpiei Române. Regimul climatic general este omogen în tot cuprinsul teritoriului ca urmare a uniformit√£ții reliefului de câmpie. El se caracterizeaz√£ prin veri foarte calde, cu precipitații nu prea bogate, care cad mai ales sub forma de averse și prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice. În ce privește media anual√£ a temperaturii, aceasta se situeaz√£ în jurul valorii de +11oC. Media temperaturii aerului în luna cea mai cald√£ (iulie) este de + 23oC, în timp ce în cea mai rece lun√£ a anului (ianuarie), media este de +2oC. Precipitațiile atmosferice constituie un factor hot√£râtor al st√£rii de vegetație a plantelor și a producției agricole. Anual se înregistreaz√£ o cantitate de precipitații de cca. 503,6 mm. Umiditatea aerului, cu o medie anual√£ de 80%, are valori mai ridicate iarna ¬ļi mai sc√£zute prim√£vara ¬ļi vara. Dintre vânturile ce se resimt pe teritoriul microregiunii Valea Mostiștei, pot fi amintite: Crivatul austrul, baltaretul si suhoveiul. Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi amintite: poleiul, chiciura, înghețul și depunerile de gheaț√£ - în perioada de iarn√£; pentru toamn√£ și primavar√£: bruma (care prezint√£ condiții favorabile de formare înc√£ din a doua parte a lunii septembrie și primavara pân√£ în luna mai). Factorii de clim√£ specifici teritoriului sunt in acelasi timp si factori de risc determinanți care trebuie luați in considerație atunci cand se analizeaz√£ fezbilitatea inițiativelor antreprenoriale din agricultura.

Solurile

Din punct de vedere morfologic teritoriul este situat în B√£r√£ganul Sudic, considerat√£ cea mai important√£ unitate morfologica a Câmpiei Române. P√£mântul constituie principala bog√£ție la care se raporteaz√£ inițiativele antreprenoriale din acest teritoriu. Solurile sunt soluri zonale de step√£ și au ca roci parentale loessul sau depozitele loessoide. Sunt bogate în humus, care atinge grosimi ce variaz√£ între 60-80 cm. Fiind afânate, se lucreaz√£ ușor, primesc și înmagazineaz√£ cantit√£ți de aer și de ap√£ suficient√£ pentru dezvoltarea plantelor. Condițiile favorabile de sol și relief explic√£ predominantul caracter cerealier al regiunii si influența acestora asupra domeniilor principale de activitate care se desf√£șoar√£ in teritoriu.

Regimul hidrografic

Este reprezentat de râul Mosti¬ļtea, râu autohton al Câmpiei Române, cu o suprafa√ĺ√£ total√£ a bazinului hidrografic de peste 1700 km2. Lungimea total√£ este de 98 km, iar panta medie este de 1%, ceea ce face ca apa provenit√£ din precipita√ĺii sau din stratul freatic s√£ stagneze sub form√£ de b√£l√ĺi, aceasta prin amenaj√£ri având utilitate piscicol√£ ¬ļi pentru iriga√ĺii. De semnalat c√£ v√£ile Argova și Vân√£ta din Câmpul Argovei (ca și afluenții lor Cucuveanu și Milotina) sunt barate cu diguri, formând salbe de lacuri. Întregul bazin al Mostiștei are peste 100 de iazuri realizate prin mici baraje. Existenta râului Mostiștea si a bazinului sau hidrografic pe care se pliaz√£ microregiunea Valea Mostiștei constituie un element de identitate si de coerenta teritoriala cu puternice influențe pozitive patrimoniale din zestrea capitalului endogen regional. Cele 4 situri Natura 2000 aferente  teritoriului cumuleaz√£ o suprafaț√£ totala de 128,95 km2.

Flora si fauna

Conform încadr√£rii biogeografice, teritoriul Valea Mostiștei, se situeaz√£ în regiunea de step√£. Flora și fauna sunt caracteristice zonelor de step√£ și silvostep√£, fiind direct influențate de starea factorilor de mediu din microregiune și de acțiunile antropice. La nivelul microregiunii, majoritatea vegetației este reprezentat√£ de culturi de cereale și de plante tehnice. Vegetația din zon√£ este caracterizat√£ prin existența p√£durilor de salcâm și stejar, a z√£voaielor de lunc√£ alc√£tuite din salcie și plop. Fauna s√£lbatic√£ din teritoriu este reprezentat√£ de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de step√£ și silvostep√£ ca: iepurele, potârnichea, prepelița, șoparla de iarba, șarpele, dihorul de step√£, nevastuica, șobolanul, ciocârlia, graurul, guguștiucul, porumbelul s√£lbatic, turturica, sturzul. În p√£duri a fost aclimatizat fazanul. Fauna p√£durilor de câmpie este alcatuit√£ din exemplare de c√£prior, cerb, jder de copac, mistreț, viezure, veverițe, câinele enot sau mangutul (Nyctereutes procynoides ussuriensis Matschie), cioc√£nitoare, bufnițe, porumbei gulerați, sticleți, fazani, melci. Fauna luncilor și lacurilor este reprezentat√£ de vidr√£ (lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes), becațina comun√£, lișita, rața s√£lbatic√£, melci, acvila, șoimul, leb√£da. Peștii care populeaz√£ apele lacurilor și b√£lților sunt: carasul, crapul, pl√£tica, bibanul, șal√£ul și știuca. Bogația si diversitatea florei si a faunei induc un grad de atractivitate turistica teritoriului, creeaza elemente de identitate si omogenitate teritoriala, din punct de vedere al unor oportunit√£ți de agroturism, vân√£toare, pescuit sportiv și de agrement.


Productia vegetala

Cerealele dețin ponderea cea mai mare în cadrul culturilor agricole de câmp. Porumbul se afl√£ pe locul întâi dintre cereale. Este cultura care se preteaz√£ cel mai bine condițiilor pedo-climatice și prin aplicarea masurilor agrotehnice în mod rațional s-ar obține producții foarte mari. Grâul, se afl√£ pe locul al doilea între cereale, fiind o cultur√£ care se preteaz√£ foarte bine condițiilor naturale din zon√£. Floarea soarelui este a treia cultura ca pondere în suprafaț√£. Viticultura este o ramura care în ultimii ani, a înregistrat o dezvoltare cantitativ√£, dar nu și calitativ√£, fiind caracterizat√£ în special prin producția de soiuri hibride. Pomii fructiferi se g√£sesc mai ales pe marginea arterelor de penetrație și în gospod√£riile individuale. Speciile de pomi fructiferi din zona sunt: caisul, zarz√£rul, prunul, vișinul, m√£rul, nucul, gutuiul, parul, dudul, cireșul. Productia vegetala si cresterea animalelor constituie forta motrice a procesului de dezvoltare din mediul rural care asigura plus valoarea economica si sociala, oportunitatile ocupationale principale si un mod de viata adaptat specificului socio- cultural si economic local.